Mergi pe unde nu exista drum si lasa o urma

"cine sunt eu?'
este singura intrebare ce merita sa fie pusa
si singura la care raspunsul nu e niciodata gasit.tine de destinul meu sa joc o infinitate de roluri, dar nici unul din acestea nu sunt eu insumi.spiritul n-are un loc al sau,traieste in umbra unei aparente numita trup.sunt un eveniment local ce viseaza la lumea larga sau sunt lumea larga ce viseaza la evenimente locale?

sâmbătă, 22 septembrie 2007

ciocolata cu dragoste

invat sa-l ascult pe celalalt

Fara
sa-mi astept randul ca sa vorbesc si eu…
doar ascult.

il privesc in ochi,
ii arat ca-l inteleg
si ca imi pasa cu adevarat.

Pur si simplu ascult.

il accept asa cum este

Pentru ceea
ce este
si nu pentru ceea ce as vrea eu sa devina.

Nimeni nu s-a nascut
ca sa implineasca asteptarile mele,
ci ca sa-si descopere
propria fiinta.

il sustin
si-l accept asa cum este.

ii spun cat de mult inseamna
pentru mine

Cum imi infrumuseteaza viata
intr-un fel unic, irepetabil.

Nu presupun ca stie deja
ceea ce pentru mine este
atat de evident.

Spun cat de mult inseamna
pentru mine.

sâmbătă, 8 septembrie 2007

fata din imparatia curcubeului

am prea multe pastrate la sertar
1.am recitit povestea si mi-am revazut copilaria,cu ochii de atunci:inocenta, increzatoare,visatoare.cand si cum am pierdut asta?imi doresc sa recapat starile de atunci
2.a murit pavarotti;the big pavarotti;si...e parca even bigger acum
si lumea mai frumoasa si mai pierduta, in acelasi timp
3.am inteles cum era cu floarea salcamului si vizualizarea
4.am citit ca pana si maica Tereza s-a indoit amarnic si adanc de existenta lui Dumnezeu;ceea ce nu a impiedicat-o sa-si urmeze calea
5.suntem lumina si umbra, amestecate, nu exista ori alb ori negru, totul in noi se intrepatrunde-asta ma mai linisteste, sau ma clarifica putin
6. de-acum, scriu pentru mine, din mine, cum imi vine si cum m-oi pricepe, m-am reprimat pe mine in mine prea mult si prea indelungat
7.apropos de maica Tereza, imi doresc ca, de-acum incolo, sinele sa primeze ego-ului,iar cuvantul primordial e:IUBIRE

duminică, 2 septembrie 2007

introducere

Pentru fiecare dintre noi,
fiecare cale de căutare personală
dispune de un loc în spaţiul-timp din Univers.
Fiecare existenţă are de jucat un rol
in marea coregrafie cosmică a istoriei omenirii.
Fiecare drum al vieţii, întins între cer şi pămant,
trasează volute şi arabescuri,
tornade sau circumvoluţiuni mişcătoare,
supus fiind aspiraţiilor contradictorii
între ancorare sau înrădăcinare, elan sau zbor.
Rătăcirile noastre oscilează între înaintare către ceilalţi
si retragere, întoarcere sau concentrare asupra sinelui.
Ne căutăm prin salturi succesive,
trei paşi înainte şi adesea doi înapoi
atunci cînd nu trebuie să facem un salt lateral.
Căutarea nesfarsită a ce e mai bun în sine se învîrte
în enclava libertăţii oferite fiecăruia
între datorie şi credit, uşurare si autonomie.
La limita dintre definit si nedefinit,
dintre trecut si viitor,
între răsăritul şi apusul fiecărei fiinţe.